Risipa alimentară în România: datele publicate de MADR

Ministerul Agriculturii publică date deschise despre alimentele donate, recepționate și transformate, defalcate pe verigile lanțului agroalimentar și pe categorii de produse. Ele arată câtă mâncare este redistribuită efectiv în România și cât din acest volum provine din unitățile de alimentație publică.

Alimente donate, total
104.422.267 kg
Din alimentație publică
1.233.905 kg
Valoare totală declarată
149.389.007 lei

Cantitățile raportate de operatorii donatori pentru anul 2025, cumulate la nivelul tuturor verigilor lanțului agroalimentar.

Categorie produsCantitate (kg)Cantitate (l)Valoare (lei)
Produse de origine animală96.397.538169.89973.362.503
Produse de origine vegetală / non-animală6.790.823173.47058.399.781
Produse donate de către unitățile de alimentație publică1.233.90580.73617.626.723
Total104.422.267424.105149.389.007

Unitățile de alimentație publică au declarat 1.233.905 kg — aproximativ 1.2% din cantitatea totală donată la nivel național. Este o pondere mică raportat la volumul industriei, ceea ce arată că transferul cu titlu gratuit este încă puțin folosit în HoReCa.

Alimente recepționate de operatorii receptori

Ce au confirmat că au primit operatorii receptori. Diferența față de cantitățile donate vine din faptul că nu toți partenerii raportează simetric.

Categorie produsCantitate (kg)Cantitate (l)
Produse de origine animală2.535.64719.797
Produse de origine vegetală / non-animală10.491.5203.899.235
Produse donate de către unitățile de alimentație publică227.285108
Total13.254.4533.919.140

Ce a recepționat veriga HoReCa

Categorie produsCantitate (kg)Cantitate (l)
Produse de origine animală191.1803.157
Produse de origine vegetală / non-animală266.67010.435
Produse donate de către unitățile de alimentație publică187.23360
Subtotal HoReCa645.08313.652

Ce măsuri aplică efectiv restaurantele

Ministerul publică și clasamentul primelor cinci măsuri raportate de operatori, pe fiecare verigă. Pentru „Industria hotelieră / Servicii de alimentație publică", ordinea în 2025 a fost:

  1. Realizarea a minimum o comunicare anuală internă cu angajații privind obiectivul de reducere a risipei de alimente
  2. Realizarea unui sistem de monitorizare FIFO „primul intrat – primul ieșit" a stocurilor de marfă / materii prime
  3. Măsuri prin care se facilitează consumatorilor finali să ia, fără costuri suplimentare și în condiții corespunzătoare de ambalare, alimentele pe care nu le-au consumat
  4. Măsuri de planificare sau alte instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor, precum și stabilirea planului de diminuare a risipei de alimente
  5. Măsuri de colectare separată a deșeurilor alimentare, pe categorii, în vederea reciclării / valorificării / eliminării conform ierarhiei deșeurilor

Merită observat că trei dintre cele cinci — comunicarea anuală cu angajații, sistemul FIFO și facilitarea preluării acasă — nu costă nimic în plus și sunt exact măsurile pe care planul anual le bifează implicit pentru HoReCa.

Prima măsură, pe fiecare verigă

VerigăMăsura cel mai des raportată
Producție primară / ProducătorMăsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice
Prelucrare / ProcesareAdaptarea producției la condițiile de piață, cerere-ofertă
Depozitare / Distribuție / ComercializareRealizarea și monitorizarea unui sistem FIFO pentru stocurile de marfă
Industria hotelieră / Servicii de alimentație publicăComunicarea anuală internă cu angajații privind obiectivul de reducere a risipei

Sursa datelor

Toate cifrele de mai sus sunt transcrise din fișierele publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe pagina dedicată risipei alimentare, pentru anul de raportare 2025 (publicate în 2026):

  • Cantitatea de alimente donate — Cantitate-alimente-donate.xlsx
  • Cantitatea de alimente recepționate — Cantitate-alimente-receptionate.xlsx
  • Cantitatea de alimente transformate — Cantitate-alimente-transformate.xlsx
  • Clasamentul măsurilor adoptate — Clasament-masuri-adoptate.xlsx

Datele privind operatorii receptori autorizați le publicăm separat, structurate pe județe, în directorul de operatori, și ca JSON la /api/public/risipa/receptori.

Continuă cu

Ghidul completGhid complet pentru restaurante și unități de alimentație publică: ce cere Legea nr. 217/2016, cum întocmești planul anual, ce afișezi în meniu, cum raportezi pe platforma MADR și ce verifică inspectorul ANSVSA.Planul anualStructura planului anual cerut de Legea nr. 217/2016, secțiune cu secțiune: date de identificare, analiza situației, măsurile aplicate, obiective și indicatori, responsabilități. Cu exemplu descărcabil.Raportarea la MADRPas cu pas pe risipaalimentara.madr.ro: crearea contului, asocierea firmei, codurile de măsuri H_A–H_F pentru HoReCa, încărcarea planului semnat în PDF și completarea raportului de donator.Operatori receptoriLista operatorilor receptori autorizați publicată de MADR, structurată pe județe, cu datele de contact și categoriile de produse acceptate. Include operatorii care preiau surplus de la unitățile de alimentație publică.Amenzi și controaleCuantumul sancțiunilor din Legea nr. 217/2016, cine aplică controlul și ce conține, secțiune cu secțiune, „Lista de verificare" folosită de inspectorii ANSVSA în unitățile de alimentație publică.Mențiunea din meniuCe trebuie să scrie în meniu conform art. 2 alin. (10) din Legea nr. 217/2016, unde se afișează, cum arată pe un meniu tipărit și pe unul digital, și ce verifică inspectorul.DLC vs DDMDiferența dintre „expiră la" și „a se consuma de preferință înainte de", ce produse sunt scutite de dată, când se poate transfera cu titlu gratuit un aliment și ce se întâmplă în ultima zi de valabilitate.Măsurile pe verigiTextul integral al măsurilor cerute de normele metodologice pentru producția primară, procesare, depozitare și comercializare, și pentru industria hotelieră și alimentația publică.Cum devii operator receptorProcedura de includere pe lista operatorilor receptori publicată de Ministerul Agriculturii: cererea din anexa nr. 3, documentul sanitar-veterinar obligatoriu, ce poate face un receptor cu alimentele primite și plafonul costurilor de funcționare.Contractul-cadruCând este obligatoriu contractul-cadru între donator și operatorul receptor, ce se consemnează în el, ce evidențe se păstrează trei ani și cum se documentează produsele respinse estetic.