Măsurile obligatorii de reducere a risipei, pe fiecare verigă a lanțului agroalimentar

Normele metodologice stabilesc liste separate de măsuri pentru fiecare verigă a lanțului agroalimentar: producție primară, prelucrare și procesare, depozitare-distribuție-comercializare, și industria hotelieră cu serviciile de alimentație publică. Fiecare operator alege din lista verigii sale și aplică minimum două măsuri.

Cele patru verigi

Normele metodologice nu dau o listă unică pentru toată lumea. Fiecare verigă a lanțului agroalimentar are propriul set de măsuri, iar operatorul alege din setul verigii în care se află. Textul de mai jos este reprodus din norme.

Producție primară

art. 3 alin. (2)

Fermieri, crescători de animale, unități de producție agricolă.

  1. măsuri de planificare sau alte instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor, precum și stabilirea planului de diminuare a risipei de alimente;
  2. măsuri de minimizare a pierderilor înainte de recoltare, precum și măsuri de valorificare după recoltare, prin transfer cu titlu gratuit, comercializare, transformare în compost, biogaz;
  3. măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice;
  4. măsuri de cercetare, inovare, tehnologizare/retehnologizare — crearea de soiuri și hibrizi rezistenți la secetă, boli și dăunători, realizarea unor sisteme performante de mașini și utilaje agricole destinate recoltării, sortării, depozitării și ambalării, care au drept scop diminuarea pierderilor de producție;
  5. adaptarea producției la condițiile de piață — cerere-ofertă, asigurarea trasabilității — plan de cultură, în funcție de piața de desfacere;
  6. măsuri de educare și informare referitoare la prevenirea risipei de produse agroalimentare, cuantificarea risipei de alimente;
  7. măsuri de redistribuire a surplusului de alimente, precum și a produselor de origine vegetală care fac obiectul refuzului din punct de vedere estetic, în piața de desfacere, către operatorii receptori și către consumatorul final.

Prelucrare și procesare

art. 3 alin. (3)

Fabrici de produse alimentare, abatoare, unități de procesare.

  1. măsuri de planificare, reutilizare a subproduselor sau alte instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor, precum și stabilirea planului de diminuare a risipei de alimente;
  2. măsuri de cercetare-dezvoltare-inovare;
  3. măsuri de tehnologizare/retehnologizare, automatizare/digitalizare a procesului de producție/prelucrare/procesare în vederea minimizării pierderilor;
  4. metode inovative de tratare a alimentelor;
  5. adaptarea producției la condițiile de piață, cerere-ofertă;
  6. măsuri privind transferul cu titlu gratuit al alimentelor către operatorii receptori și consumatorii finali;
  7. măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal în vederea valorificării lor prin transformare în compost;
  8. măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal în vederea valorificării lor prin transformare în biogaz;
  9. măsuri pentru dirijarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman către o unitate de procesare autorizată;
  10. realizarea a minimum o comunicare anuală internă cu angajații privind obiectivul de reducere a risipei de alimente.

Depozitare, distribuție și comercializare

art. 3 alin. (4)

Depozite, distribuitori, magazine alimentare, lanțuri de retail.

  1. măsuri de planificare, reutilizare a subproduselor sau alte instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor, precum și stabilirea planului de diminuare a risipei de alimente;
  2. realizarea și monitorizarea unui sistem FIFO „primul intrat — primul ieșit" pentru stocurile de marfă;
  3. măsuri pentru utilizarea și consumul produselor agroalimentare în hrana animalelor, până la expirarea termenului de valabilitate a acestora, cu respectarea legislației sanitare veterinare în domeniul nutriției animale;
  4. colaborarea cu consumatorii și înțelegerea nevoilor acestora;
  5. realizarea a minimum o comunicare anuală internă cu angajații privind obiectivul de reducere a risipei de alimente;
  6. măsuri privind transferul cu titlu gratuit al alimentelor către operatorii receptori și consumatorii finali.

Industrie hotelieră și servicii de alimentație publică

art. 3 alin. (5)

Restaurante, fast-food, cafenele, cantine, hoteluri, catering, patiserii.

  1. măsuri de planificare sau alte instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor, precum și stabilirea planului de diminuare a risipei de alimente;
  2. realizarea a minimum o comunicare anuală internă cu angajații privind obiectivul de reducere a risipei de alimente;
  3. realizarea unui sistem de monitorizare FIFO „primul intrat — primul ieșit" a stocurilor de marfă/materii prime;
  4. măsuri de colectare separată a deșeurilor alimentare, pe categorii, în vederea reciclării/valorificării/eliminării conform ierarhiei deșeurilor și legislației specifice în vigoare;
  5. măsuri prin care vor facilita consumatorilor finali să ia, fără costuri suplimentare și în condiții corespunzătoare de ambalare, alimentele pe care nu le-au consumat, la finalul meselor servite, și vor informa despre această posibilitate, în mod clar și vizibil, în meniu;
  6. măsuri privind transferul cu titlu gratuit al alimentelor către operatorii receptori și consumatorii finali.

Neutralizarea vine ultima

Înainte de a dispune neutralizarea deșeurilor generate, este obligatorie implementarea a cel puțin două măsuri, acțiuni de prevenire și reducere a risipei de alimente, prevăzute la art. 3-5 din norme.

art. 9 din norme, în aplicarea art. 2 alin. (3) din lege.

Dacă ești restaurant

Lista care te privește este cea de la art. 3 alin. (5). Cele șase măsuri de acolo sunt exact cele pe care le bifezi când generezi planul anual, iar măsura de la lit. e) — preluarea preparatelor acasă — este cea care trebuie să apară și în meniu, clar și vizibil. Pentru măsura de la lit. f) ai nevoie de un contract-cadru cu un operator receptor.

Întrebări frecvente

Trebuie să aplic toate măsurile din lista verigii mele?

Nu. Legea cere minimum două acțiuni concrete de prevenire și reducere. Lista verigii este setul din care alegi; ce alegi se trece în planul anual și devine ce ți se verifică.

Un restaurant cu propriu laborator de patiserie în ce verigă intră?

Într-un restaurant care produce pentru consum la fața locului, activitatea rămâne în sectorul de alimentație publică. Dacă însă produce pentru vânzare către alți operatori, atinge și veriga de prelucrare/procesare, cu lista de măsuri corespunzătoare.

Ce înseamnă „comunicare anuală internă cu angajații"?

O informare a personalului, cel puțin o dată pe an, despre obiectivul de reducere a risipei. Apare ca măsură distinctă la trei dintre cele patru verigi. Se documentează cu un proces-verbal de instruire, semnat.

Neutralizarea deșeurilor este o măsură ca oricare alta?

Nu. Este ultima treaptă și este condiționată: nu poți dispune neutralizarea înainte de a fi implementat cel puțin două măsuri de prevenire și reducere dintre cele prevăzute de norme.

Continuă cu

Ghidul completGhid complet pentru restaurante și unități de alimentație publică: ce cere Legea nr. 217/2016, cum întocmești planul anual, ce afișezi în meniu, cum raportezi pe platforma MADR și ce verifică inspectorul ANSVSA.Planul anualStructura planului anual cerut de Legea nr. 217/2016, secțiune cu secțiune: date de identificare, analiza situației, măsurile aplicate, obiective și indicatori, responsabilități. Cu exemplu descărcabil.Raportarea la MADRPas cu pas pe risipaalimentara.madr.ro: crearea contului, asocierea firmei, codurile de măsuri H_A–H_F pentru HoReCa, încărcarea planului semnat în PDF și completarea raportului de donator.Operatori receptoriLista operatorilor receptori autorizați publicată de MADR, structurată pe județe, cu datele de contact și categoriile de produse acceptate. Include operatorii care preiau surplus de la unitățile de alimentație publică.Amenzi și controaleCuantumul sancțiunilor din Legea nr. 217/2016, cine aplică controlul și ce conține, secțiune cu secțiune, „Lista de verificare" folosită de inspectorii ANSVSA în unitățile de alimentație publică.Mențiunea din meniuCe trebuie să scrie în meniu conform art. 2 alin. (10) din Legea nr. 217/2016, unde se afișează, cum arată pe un meniu tipărit și pe unul digital, și ce verifică inspectorul.Date deschiseCantitățile de alimente donate, recepționate și transformate raportate pe platforma națională, defalcate pe verigile lanțului agroalimentar și pe categorii de produse, plus clasamentul măsurilor adoptate.DLC vs DDMDiferența dintre „expiră la" și „a se consuma de preferință înainte de", ce produse sunt scutite de dată, când se poate transfera cu titlu gratuit un aliment și ce se întâmplă în ultima zi de valabilitate.Cum devii operator receptorProcedura de includere pe lista operatorilor receptori publicată de Ministerul Agriculturii: cererea din anexa nr. 3, documentul sanitar-veterinar obligatoriu, ce poate face un receptor cu alimentele primite și plafonul costurilor de funcționare.Contractul-cadruCând este obligatoriu contractul-cadru între donator și operatorul receptor, ce se consemnează în el, ce evidențe se păstrează trei ani și cum se documentează produsele respinse estetic.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 955 din 8 august 2024, Monitorul Oficial nr. 816 din 14 august 2024, în vigoare din 14 august 2024. Listele de măsuri sunt reproduse din anexa acestui act, care înlocuiește anexa la Hotărârea Guvernului nr. 51/2019.